Ofensiva Binelui

Traim zile terne,  zile  triste,  mohorate, la fel de lipsite de perspectiva si de speranta precum cele plasmuite de Tolkien in prezentarea tinutului Mordorului din trilogia Stapanul Inelelor.

Disperarea si deznadejdea se amplifica si mai mult atunci cand privesti in jur. Pretutindeni, chipuri dezolate, oameni impovarati de grija zilei de maine. Lipsurile se vad la tot pasul, daca stii unde sa privesti. Si nici o veste buna, nici o schimbare nu se intrevede. De ce ?? 

In natura, toate fenomenele sunt ciclice. Dupa ploaie, apare soarele. Dupa noapte, se face ziua. Numai Romania si parca intreaga lume, se incapataneaza sa ramana cufundate in benza unei nopti ce parca nu se mai termina.

Care este cauza acestei depresii a carui sfarsit nu se intrezareste inca ? Cand se va sfarsi suferinta ?

Problema nu este noua. Ganditori si filosofi din toate epocile umanitatii si-au pus aceasta intrebare. 

CUM SA FACEM CA LUMEA IN CARE TRAIM SA DEVINA MAI BUNA ?

Personajul istoric Budha a intemeiat o religie in jurul revelatiei privind cele 4 nobile adevaruri, dintre care primul este adevarul despre  natura (si cauzele) suferintei.

In acelasi ton, filosoful chinez Lao Tse afirma ca daca un om doreste sa schimbe lumea in bine, trebuie sa inceapa prin a se schimba in bine pe el insusi. 

Mai nou, tema este reluata in exceptionalul film ”Pay it forward” (Da-o mai departe), produs in anul 2000, cu participarea binecunoscutului actor Kevin Spacey. 

Problema centrala a filmului este aceeasi, dar vazuta prin ochii unui copil: CUM PUTEM FACE CA LUMEA SA FIE UN LOC MAI BUN, PENTRU NOI TOTI ?

Problema este pusa – in film – copiilor, de catre profesorul Eugene Simonet (interpretat magistral de actorul Kevin Spacey), iar rezolvarile gasite de acestia sunt din cele mai diferite: Unii scriu petitii Presedintelui SUA in favoarea pacii, altii strang gunoiul din strada, dar toate aceste acte raman la nivel individual, simple actiuni ale unor copii insufletiti de ideea unei lumi mai bune.

Iata insa ca un copil are o idee FUNCTIONALA care sa schimbe lumea: El s-a gandit ca daca ar gasi macar un singur om caruia sa ii faca un bine pe care acela nu si l-ar putea face singur, ceva foarte important, esential pentru destinul acelui om, natura adanc inradacinata a binelui, a recunostintei pentru binele primit l-ar indemna pe acel om sa faca la randul sau un bine binefacatorului sau.

 Pana aici, nimic neobisnuit. Iata insa ca acel copil a gasit reteta miraculoasa a multiplicarii binelui. Cand cel ajutat de el, il intreaba cum il poate rasplati, copilul ii cere, simplu: FA BINE MAI DEPARTE ! Nu cere sa i se intoarca lui acel bine facut, ci cere celui ajutat de el ca acesta sa ajute la randul sau, IN ACELASI FEL, alte trei persoane. 

In film, de aici a rezultat o intreaga miscare, un mecanism contagios, ce a capatat dimensiunile unui fenomen social. Dincolo de finalul tragic al filmului, ideea de baza a acestuia misca sufletele, motiv pentru care va indemn sa il vizionati.

Ideea nu este noua, ci modul in care este exprimata. Mantuitorul nostru Iisus Hristos ne indeamna sa ne iubim unii pe altii, si, implicit, sa ne ajutam semenul aflat in nevoie.

Filosoful grec Zenon isi indemna discipolii sa traiasca fiecare zi ca si cum ar fi ultima, iar la sfarsitul zilei, sa cugete cui au facut bine in acea zi, socotind ca o zi trecuta fara fapte bune, este o zi pierduta.

Ajunsi in acest punct, fiecare dintre noi ar trebui sa se intrebe: am facut macar un bine, cat de mic, cuiva, astazi ?

 Vorbim aici de acel bine esential, important pentru cel caruia ii este destinat. Caci fiecare dintre noi ne aflam zilnic, pusi in postura de a face macar un bine, cat de mic, cuiva, printr-un simplu gest, care poate pe noi nu ne costa prea mult (uneori doar bunavointa), dar care poate fi esential pentru beneficiarul lui.

Incepand cu gestul de a opri pentru a lua un autostopist (gratis) si sfarsind cu un sfat, o vorba buna, un zambet adresate cuiva ce are nevoie de ele, acestea sunt acte voluntare, expresii ale unui altruism din ce in ce ma strain (din pacate) de vremurile pe care le traim. 

Ne plangem ca lumea este din ce in ce mai rea, tot mai egoista si mai nesimtitoare.

Dar rareori ne intrebam daca nu cumva contribuim si noi la aceasta atitudine generala de raceala si nepasare ce ne caracterizeaza per ansamblu.

Mai tragic este faptul ca tinerele generatii nu mai regasesc reperele morale, modelele care sa le indemne sa urmeze exemple de altruism si bunatate fata de semenii lor. Astazi, Bunatatea si disponibilitatea de a-i ajuta altruist pe cei din jur este perceputa din ce in ce mai des ca slabiciune de caracter sau, si mai rau, prostie. Sunt tinute la mare pret in schimb, smecheria (capacitatea de a profita de bunatatea altora), egoismul si aroganta. In aceste conditii, nu trebuie sa ne mire faptul ca lumea devine un loc tot mai intunecat si mai rece pentru noi. Culegem ceea ce semanam.

Aceste reflectii m-au indemnat sa transpun pe hartie aceasta idee a NECESITATII DE A INFAPTUI BINELE.

Ofensiva Binelui este un indemn adresat tuturor, de a-si depasi egoismul, acea intrebare capitalista ”Da mie ce-mi iese din asta !?”. Daca nu poti face bine de dragul binelui din tine, din pura dorinta de ati ajuta semenii, fa-o atunci pentru sentimentul de fericire, de implinire pe care il ai atunci cand ajuti pe cineva.

Inroleaza-te in Armata Binelui, convins fiind ca ”orice energie utilizata in slujba binelui, oricat de mica, nu se iroseste in zadar”. Pentru cei ce cred in Viata de Apoi, acestia pot considera binele facut ca pe o comoara adunata in Ceruri, pe care ingerii o strang, scriind faptele bune in Cartea Vietii.

Pentru cei ce cred in karma, orice bine ai facut, tie ti-l faci, pentru ca mai devreme sau mai tarziu, acesta ti se va intoarce, potrivit principiului actiunii si al reactiunii.

Ai acum ocazia perfecta de a deveni un om cu un cont bogat de fapte bune. Tot ceea ce trebuie sa faci este sa deschizi ochii catre nevoile si suferinta celor din jurul tau. Nimeni nu iti cere sa salvezi intreaga planeta. Dar s-ar putea sa poti ajuta pe cineva care sa o faca in locul tau.

Mihai Rapcea